Potrivit BBC, alături de alte șase teatre, precum Bristol Hippodrome din Bristol (Marea Britanie), Olimpico din Vicenza (Italia), Palais Gariner din Paris (Franța), War Memorial Opera House din San Francisco (SUA) sau Teatro La Fenice din Veneția (Italia), a fost nominalizat și Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași.
Teatrul Național, inclus în topul – „Seven theatres that take your breath away”, realizat pe baza popularității printre cititorii BBC, este cel mai vechi lăcaș de profil din România și este înscris pe lista monumentelor istorice.
Clădirea a fost proiectată în 1894 de arhitecții vienezi Fellner și Helmer, care au mai realizat construcții asemănătoare în Viena, Praga sau Zurich. A fost inaugurat în 1896, împreună cu uzina electrică a clădirii.
De notat că de la uzina electrică s-au alimentat și primele instalaţii de iluminat public din Iaşi (iluminatul Pieţii Teatrului cu 12 lămpi electrice cu arc voltaic) care constituie începutul electrificării oraşului Iaşi.
Sala Mare cu 750 de locuri organizată în stal, loje şi balcon impresionează prin rafinamentul, fantezia şi somptuozitatea ornamentelor de inspiraţie barocă şi rococo, fie că este vorba despre reprezentările sculpturale sau picturale.
Cele 1418 lămpi electrice şi candelabrul cu 109 becuri din cristal de Veneţia luminează un teatru cu o personalitate arhitectonică unică.
Cortina principală, pictată de maestrul vienez Lenz şi terminată de unul din discipolii săi, este concepută sub forma unei alegorii a vieţii cu cele trei vârste în plan central, la dreapta fiind imaginată simbolic Unirea Principatelor; partea stângă, pictată de ucenicul lui Lenz este diferită de rest prin stil şi culoare.
Plafonul şi cortina de fier (sau de incendiu) au fost pictate de Alexander Goltz. Cortina de fier prezintă motive ornamentale dispuse simetric, iar plafonul – adevarată operă de artă – a avut ca tematică Povestea, reprezentată figurativ prin alegorii paradisiace, nimfe şi îngeri încadraţi de o stucatură rococo.
