Cunoașterea științifică este diversificată continuu. Zi de zi pe fluxurile de știri ajung informații cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers și spațiul cosmic, despre Pământ și biosferă, despre istorie și arheologie, despre mediu etc. Prezentăm o selecție a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare științifică anunțate în cursul lunii februarie.
Spațiu
♦ Agenția Spațială Europeană a lansat la jumătatea lunii februarie Sentinel-3A, cel de-al treilea satelit din programul european Copernicus Earth de observare a Pământului. Satelitul va furniza, de pe o orbită situată la aproximativ 815 km față de Terra, date referitoare la temperatura la suprafața apei mărilor și oceanelor, care vor ajuta la realizarea de prognoze meteorologice mai precise și la o mai bună estimare a impactului creșterii temperaturii la nivelul globului.
Tehnologie
♦ Undele gravitaționale, un concept lansat de Albert Einstein în 1916 în celebra sa Teorie a Relativității Generale, și despre care nu existau până în prezent decât dovezi indirecte, au fost observate pentru prima oară direct, potrivit anunțului făcut în a doua săptămână a lunii februarie de oameni de știință din cadrul experimentului LIGO.
Prima observație a undelor gravitaționale în cadrul acestui experiment a avut loc la 14 septembrie 2015. Dovezile concrete ale existenței undelor gravitaționale deschid o nouă eră pentru discipline precum fizica sau astronomia. „Anunțul făcut de echipa LIGO desemnează una dintre cele mai mari descoperiri științifice realizate în ultimii 50 de ani”, potrivit fizicianului Saul Teukolsky, de la Universitatea Cornell.
♦ O universitate din Spania a anunțat, în a doua jumătate a lunii februarie, dezvoltarea unui set de senzori care detectează în numai câteva minute un atac biologic. Dispozitivul, testat cu succes în Franța și Germania, a fost realizat în cadrul proiectului european Multisense Chip, la Departamentul de Inginerie Chimică al Universității Roviera i Virgili (URV) din Tarragona. Senzorii detectează foarte repede un mare număr de agenți patogeni microbiologici, fără a necesita un laborator sau personal specializat.
Prin urmare, în cazul unor atacuri teroriste cu arme biologice, echipele de intervenție și autoritățile pot fi avertizate rapid și au la dispoziție mai mult timp pentru a lua măsurile care se impun în asemenea situații. Acest set ar putea fi instalat, pe viitor, în spații aglomerate, ca de exemplu gări, aeroporturi sau stadioane, au afirmat cercetătorii din Spania.
Planeta
♦ Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat în prima parte a lunii februarie evaporarea completă a lacului Poopo, al doilea ca mărime din Bolivia după lacul Titicaca. ESA a făcut anunțul pe baza imaginilor transmise de minisatelitul său Proba-V, care monitorizează suprafața Terrei. Trei fotografii elocvente — captate la 27 aprilie 2014, 20 iulie 2015 și 22 ianuarie 2016 — pun în evidență procesul de dispariție a acestui lac situat într-o depresiune a podișului înalt din Bolivia.
Secarea lacului pare să aibă legătură și cu folosirea surselor sale de alimentare cu apă în minerit și agricultură, mai ales în contextul secetei prelungite, provocate de fenomenul El Nino și de schimbările climatice. Lacul Poopo este un loc de popas pentru păsările migratoare și o sursă de apă pentru unele specii de animale în pericol de dispariție, precum puma andină, iar pentru salvarea lacului ar fi nevoie de aproximativ 114 milioane de dolari.
Istorie și Arheologie
♦ O roată aproape intactă din lemn, cu o vechime de 3.000 de ani, a fost descoperită la jumătatea lunii februarie în locul considerat ”Pompeiul britanic”, arheologii considerând că această descoperire oferă o nouă perspectivă asupra tehnologiei folosite în Epoca Bronzului. Roata, care are un diametru de un metru, a fost descoperită într-o regiune mlăștinoasă din situl Must Farm, în apropiere de localitatea Peterborough din estul Angliei, unde casele rotunde din lemn acoperite cu paie ce datau din Epoca Bronzului s-ar fi prăbușit în albia râului în urma unui incendiu, potrivit societății Historic England.
Medicină
♦ Cercetători de la Fred Hutchinson Cancer Research Centre din Seattle au anunțat, în a doua parte a lunii februarie, o nouă metodă de tratare a cancerului cu ”rezultate fără precedent” la bolnavi în stadiu terminal, la care toate celelalte tratamente eșuaseră și a căror speranță de viață nu mai era decât de două până la cel mult cinci luni.
Noua metodă constă în prelevarea de celule din sistemul imunitar al pacientului, numite celule T, care, în mod normal, distrug țesuturile infectate. Aceste celulele au fost modificate genetic în așa fel încât, reintroduse în corpul bolnavului, să recunoască și să lupte contra celulelor canceroase. În cazul unor pacienți cu leucemie limfoblastică acută, ”fără nicio altă posibilitate de tratare, o singură doză din această terapie a dus la completa vindecare în peste 90 % din cazuri, la care nu s-au mai depistat apoi deloc celule de leucemie”, a explicat specialistul american. ”Să obții această rată de răspuns la pacienți cu un stadiu foarte avansat al bolii este ceva fără precedent în medicină”, a afirmat Stanley Riddell. Metoda urmează a fi testată și pe persoane cu tumori solide.
♦ Compania franceză Pixium Vision, care dezvoltă sisteme de refacere a vederii oculare, a anunțat, în a doua parte a lunii februarie, succesul unei prime operații de implant la un pacient, cu noul său produs de implant epi-retinian ‘Iris II’, pe care speră să îl poată comercializa pe piața din Europa la jumătatea anului 2016. Dotat cu 150 de electrozi, de trei ori mai mulți decât prototipul ‘Iris I’, pentru stimularea în mod artificial a retinei cu deficiențe și pentru restabilirea vederii formelor și a mișcărilor, ‘Iris II’ este destinat pacienților deveniți orbi din cauza retinitei pigmentare, o boala genetică degenerativă care afectează între 20.000 — 40.000 de oameni în Franța.
♦ Medicii de la Spitalul Bambin Gesú din Roma au anunțat, în a doua parte a lunii februarie, implantarea cu succes pentru prima dată în lume a unei inimi artificiale magnetice unui minor. Intervenția chirurgicală, care a fost efectuată la 7 ianuarie, a fost efectuată în contextul în care pacienta de 16 ani putea suferi în orice moment un infarct din cauza unei miocadriopatii dilatative severe. ”Dispozitivul magnetic îi oferea fetei o mai mare posibilitate de a supraviețui și, la numai 16 ore după operație, ea era trează și în condiții optime”, potrivit medicului Antonio Amodeo, conducătorul echipei care a realizat implantul. Pacienta a trăit patru zile cu inima magnetică artificială, iar ulterior la 11 ianuarie i s-a făcut un transplant de inimă. Spitalul din capitala italiană a realizat până în prezent alte 60 de implanturi de inimă magnetică artificială, dar numai la adulți.
