subversiv manastirea slatina

Un loc încărcat de tradiţie şi istorie: Sihăstria zidită din rădăcina unui platin

Într-o zonă cu păduri dese, la poalele munţilor Stânişoarei, găsim ctitoria domnitorului Alexandru Lăpuşneanu – Mănăstirea Slatina. Acest locaş monahal este mai puţin vizitat de către pelerini, deoarece este amplasat într-o zonă în care se ajunge foarte greu. Locul ascunde o frumuseţe nepământeană şi este unul încărcat de tradiţie şi istorie.

Istoria zidirii acestei mănăstiri se pierde în negura timpului. Legenda spune că aici trăia un sihastru cu numele de Pahomie, care l-ar fi sfătuit pe domnitorul Lăpuşneanu să zidească o mănăstire pe locul unde creştea un paltin.

manastirea slatina (4)

În acest sfânt lăcaş, s-au nevoit de-a lungul timpului mulţi monahi şi duhovnici care au rămas în istorie şi ne-au lăsat nenumărate scrieri duhovniceşti: Ilie Cleopa, stareţ în anii 50, Paisie Olaru, Daniel Sandu Tudor, Arsenie Papacioc.

manastirea slatina (3)

Stareţul Cleopa a condus Mănăstirea Slatina până în anul 1956, întemeind o obşte care a ajuns la peste 80 de vieţuitori. A pus în bună rânduială sfintele slujbe de zi şi de noapte şi Sfânta Liturghie, organizând o şcoală monahală pentru fraţi. În plus, Mitropolia Moldovei şi Sucevei l-a însărcinat pe arhimandritul Cleopa să supravegheze şi să îndrume viaţa duhovnicească a mai multor mănăstiri din împrejurimi: Putna, Moldoviţa, Râşca, Sihăstria şi schiturile Sihla şi Rarău, după modelul Mănăstirii Slatina. Acei ani au fost ani de prigoană, părintele Cleopa fiind anchetat de Securitate şi nevoit să se refugieze în Munţii Stănişoarei între anii 1952-1954, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc.

manastirea slatina (2)

După ce arhimandritul Cleopa s-a retras din ascultarea de stareţ al Mănăstirii Slatina, în locul său a fost numit protosinghelul Emilian Olaru. Între anii 1955-1960, au fost efectuate importante lucrări de restaurare şi reparaţii la biserică, la corpul de chilii şi la paraclis. Pe vechile fundaţii ale clădirii aflate odinioară lângă zidul sudic al incintei, a fost ridicată între anii 1955-1958 un edificiu nou, pe restul porţiunii până la turnul de sud-est fiind reconstruit drumul de strajă.

manastirea slatina (7)

manastirea slatina (5)

În urma Decretului 410/1959, Mănăstirea Slatina a fost desfiinţată, iar călugării au fost alungaţi. În august 1962, viaţa monahală a fost reluată aici, dar cu obşte de călugăriţe. Potrivit unor surse, se pare că scriitorul Mihai Sadoveanu a intervenit pentru redeschiderea mănăstirii. Alte lucrări de renovare s-au efectuat între anii 1968-1973, când s-au restaurat chiliile de pe latura de est, turnul porţii şi turnul-clopotniţă. De-a lungul timpului, Mănăstirea Slatina a fost un mare centru de cultură şi artă medievală românească.

manastirea slatina (6)

Biserica „Schimbarea la Faţă” este o capodoperă a arhitecturii medievale româneşti şi se remarcă prin somptuozitate, rafinamentul artistic, măiestria şi complexitatea ornamentaţiei. Acesta a fost construită din construită din piatră brută cu amestec de cărămidă de către meşteri pietrari bistriţeni, care au îmbinat elemente de arhitectură medievală tradiţională cu elemente moderne. Ea are dimensiuni monumentale (40 m lungime şi 36 m înălţime), fiind considerată printre cele mai înalte biserici din Moldova.

manastirea slatina (1)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *