kovesi

Prima reacție a DNA la decizia CCR și la declarațiile ministrului Justiției

DNA a oferit, luni, o primă reacţie cu privire la declaraţiile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, cu privire la posibile demisii ale şefilor de Parchete după controversele privind OUG 13, contestată atât de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, cât şi de procurorul general Augustin Lazăr, a căror poziţie a fost considerată, însă, neadecvată de CCR.

„Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial”, se precizează în comunicat.

DNA invocă, în susținerea argumentației, o sentință penală a ÎCCJ din 4 iunie 2014, care arată că, „în cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil”. În aceeași sentință, se menționează că „cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită”, iar în situații în care plângerea vizează aspecte ce decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial se așteaptă „o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată”.

„Astfel, respectând dispozițiile legale și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declarații de martori, ridicări de documente, procurorul având obligația de a efectua o anchetă penală efectivă”, se precizează în comunicat.

Pe de altă parte, DNA apreciază apariția unor decizii ale Curții Constituționale de interpretare a dispozițiilor constituționale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituții ca fiind „un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor”.

„Aceste decizii vizează principii constituționale care nu au mai fost analizate până la acel moment și care pot duce la apariția unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanții instituțiilor”, explică DNA.

Conform sursei citate, CCR a constatat anterior, în perioada 2008 — 2010, existența unor conflicte de natură constituțională, determinate de încălcarea unor principii din Legea fundamentală, între DNA și Parlament, între Președinție și ÎCCJ, între Președinție și Parlament sau între Guvern și Parlament.

DNA subliniază, totodată, că actele procurorilor sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea lor profesională poate fi făcută doar de Consiliul Superior al Magistraturii.

„Potrivit Constituției, procurorii reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Având în vedere statutul și atribuțiile conferite de Lege și Constituție, actele și soluțiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii”, se precizează în comunicat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *