calculeaza bani

Modificările Codului fiscal privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale

Guvernul a adoptat, miercuri, OUG privind Codul Fiscal care va prevedea transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, măsură contestată de sindicate, precum şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, decizie contestată de către primari, care au susţinut că astfel se vor reduce considerabil încasările la buget şi, prin urmare, banii pentru investiţii.

Modificări ale Codului fiscal privind impozitul pentru IMM-uri, impozitul pe venit și contribuțiile sociale

„În domeniul impozitării societăților, Ordonanța de urgență adoptată revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1%  pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro și care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.

De asemenea, se elimină condiția privind realizarea de venituri din consultanță și management. Menționăm că în prezent, firmele care obțin venituri din consultanță și management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depășesc 20% din veniturile totale.

Totodată, se includ în acest sistem și persoanele juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale).

Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului.

Totodată, ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin:

  • limitarea deductibilității dobânzilor;
  • introducerea impozitării la ieșire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
  • consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
  • introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât  reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la de la 9 (angajat și angajator), la 3, după cum urmează:

– contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat;  

– contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat;

– contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

Se stabilește transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat  în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:

ü CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;

De asemenea, se stabilește o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

Actul normativ prevede și modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe țară.

Se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale,  ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

Se modifică, de asemenea, modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă  este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.

În domeniul impozitului pe venit,  ordonanța prevede reducerea cotei de  la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:

♦ Majorarea nivelului venitului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

  • de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere,
  • de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.

Alte modificări fac referire la sancționarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar în cazul în care există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale. De asemenea, se extinde confiscarea și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun”, potrivit unui comunicat de presă al Executivului.

Românii plecaţi în străinătate care și-au păstrat rezidența fiscală în România vor fi nevoiţi să plătească o taxă lunară în valoare 5% din valoarea salariului minim pe economie, potrivit noului Cod Fiscal.

„Confirm faptul că persoanele cu rezidenţa fiscală în România, cu domiciliul în ţară, sunt obligate la plata acestei contribuţii calculată prin procentul de 5.5% din valoarea salariului minim pe economie, chiar dacă se află în străinătate. Contribuţia este de circa 67 de lei/lună, corespunzător sumei de 792 de lei pentru un salariu minim pe economie din 2016 de 1.200 de lei. Articolele 180-182 din noul Cod Fiscal impun plata unei contribuţii la asigurările de sănătate de către persoanele fizice ce nu realizează venituri şi nici nu sunt scutite de plata contribuţiei de sănătate prin efectul legii. Este vorba de minorii sau doamnele însărcinate care nu au venituri. În acest sens, cetăţenii români care îşi păstrează rezidenţa fiscală în ţară sunt în sfera contribuţiei la această asigurare de sănătate. În esenţă, legea nu se adreseaza numai acestor categorii de persoane ci şi altor persoane, cum ar fi cele neasigurate, dar care încasează venituri la negru, agricultorilor care nu îndeplinesc condiţia de a fi impozitati prin tranşe de venit sau persoanelor casnice ce nu sunt coasigurate”, a declarat consultantul financiar Adrian Benta, informează România TV.

De remarcat, că prin Ordinul 84/2012, cetăţenii români ce se află în străinătate o perioadă estimată la mai mult de 183 de zile au obligaţia să depună la ANAF declaraţii privind rezidenţa fiscală.

Loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({ google_ad_client: "ca-pub-9087197197606907", enable_page_level_ads: true });